Regimul de 4% este forma de impozitare cu cele mai puține calcule pentru un SRL mic: un procent fix din venituri, o declarație pe an. Nu este însă o opțiune pe care o bifați după preferință: Codul fiscal spune cui se aplică și cine este exclus.
Ce este regimul de 4%?
Este regimul fiscal al întreprinderilor mici și mijlocii (capitolul 7¹ din Codul fiscal). Impozitul pe venit este 4% și se aplică asupra veniturilor, nu asupra profitului. Ministerul Finanțelor îl descrie ca pe un regim condiționat, nu ca pe o cotă pe care o poate alege oricine.
Cum diferă de regimul general:
| Regim IMM | Regim general | |
|---|---|---|
| Cota | 4% | 12% |
| Se aplică la | venituri | profitul impozabil |
| Declarația anuală | SIMM24 | VEN12 |
| Termen | 25 martie | 25 martie |
Ca să vedeți ce înseamnă baza diferită, un exemplu simplificat, în care profitul este venitul minus cheltuielile. La un venit de 1 000 000 lei și cheltuieli de 200 000 lei: 4% din venit înseamnă 40 000 lei, iar 12% din profit — 96 000 lei. La același venit și cheltuieli de 700 000 lei: 4% rămâne 40 000 lei, iar 12% din profit scade la 36 000 lei.
Exemplul arată doar efectul bazei de calcul. Ce regim se aplică firmei dumneavoastră nu decide suma mai mică, ci condițiile de mai jos. Impozitul pe venit pe cifrele dumneavoastră îl puteți estima în calculatorul de formă juridică.
Cui se aplică regimul de 4%?
Conform art. 54¹ alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai regimului sunt agenții economici care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepțiile de mai jos. În practică, asta leagă regimul de pragul de TVA: din 1 martie 2026, înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie peste 1 700 000 lei de livrări impozabile în 12 luni.
Cine este exclus din regimul de 4%?
Nu sunt subiecți ai regimului:
- întreprinzătorii individuali (ÎI);
- gospodăriile țărănești (de fermier);
- agenții economici la care veniturile din consultanță (CAEM 70.22) au depășit 60% din venituri în anul precedent;
- orice firmă înregistrată ca plătitor de TVA.
Când există o alegere între regimul IMM și regimul general?
Doar într-un caz particular, descris de Ministerul Finanțelor pentru 2026: firma are livrări scutite de TVA fără drept de deducere (singure sau împreună cu livrări impozabile), iar la 31 decembrie a anului precedent aceste livrări scutite au fost de cel mult 1 500 000 lei și au depășit 50% din total. Atunci firma poate alege între regimul IMM și regimul general. Dacă astfel de livrări depășesc 1 500 000 lei, regimul general este obligatoriu.
Explicația Ministerului este din februarie 2026, dinaintea modificării pragului de TVA din martie, așa că pragul de 1 500 000 lei trebuie verificat la data la care luați decizia. Verificați situația concretă cu contabilul.
Cum și când se declară?
Declarația se numește SIMM24 (Declarația privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului IMM). Este anuală și se depune până la 25 martie a anului următor. Pentru 2026, termenul este 25 martie 2027.
Ce s-ar putea schimba în 2027?
Un proiect de lege al Guvernului din septembrie 2026 propune ca limita pentru consultanță (CAEM 70.22) să scadă de la 60% la 25% din venituri. Este un proiect, neadoptat. Dacă activitatea firmei este în mare parte consultanță, urmăriți subiectul împreună cu contabilul.
Ce urmează
Dacă firma intră sau nu în regimul IMM se stabilește pe datele ei concrete: TVA, activitate, structura veniturilor. Depunerea declarațiilor fiscale și statistice intră în toate pachetele SM Cont: vedeți prețurile.
Informație generală, actuală la 12.11.2026. Nu înlocuiește consultanța unui contabil.
Surse
- Proiect NU-599-MF-2026, sinteza obiecțiilor: poziția MF despre cota de 4% și textul art. 54¹ alin. (1)
- MF: Modificările în Codul fiscal pentru anul 2026, 03.02.2026
- Calendarul fiscal al contribuabilului, martie 2026 (arhivă Monitorul Fiscal)
- Codul fiscal, art. 15 — tabel comparativ MF (norma în vigoare), 10.06.2026